Aparitii media
Georgiana Popovici a ales matematica încă din clasa a V-a, datorită în mare parte profesoarei sale de la școala din Moroieni, o localitate micuță din județul Dâmbovița. Îi plăcea ideea de a intra la clasă, cu catalogul sub braț, să predea copiilor și să le pună note.
Mai târziu, a vrut să-și depășească condiția, să meargă la facultate și, ca să fie și extraordinar, să studieze matematica și statistica în limba engleză. Azi predă matematică și statistică elevilor care vor să dea bacalaureatele internaționale și a făcut din asta un business, pentru că este unul din profesorii care dau meditații pe bon fiscal.
Personal cunosc doar doi, dar probabil că mai sunt, cât să-i numeri pe două mâini? Să cunoaștem povestea de viață și de carieră a profei de mate, Georgiana Popovici.
Cum arată o zi din viața unui expert în matematică?
Am o zi plină, într-adevăr. O încep predând la o școală particulară din București, de la 8 dimineața până după-amiaza după ora 3, apoi mai am două ore cursuri la o altă școală particulară, iar apoi merg acasă unde am meditații la centrul meu. Astfel, fiecare zi se încheie în jurul orei 9.30.
De la 8 dimineața până seara după ora 9 faceți doar matematică? Se poate?
Da. Toată lumea mă întreabă de unde îmi găsesc energia, dar mie îmi place foarte mult și astfel totul decurge foarte bine.
Ce vârste au copiii de la școlile particulare?
De obicei predau de la vârsta de 16 ani, celor care dau bacalaureatul britanic și celor care dau SAT-ul, bacalaureatul american. Iar la meditații am, la fel copii care urmează să susțină A Level și SAT, și GMAT pentru cei care sunt la master.
Dumneavoastră lucrați cu copiii de un anumit nivel, care, cred, reprezintă un procent foarte mic din totalul elevilor. Deocamdată nu trecem BAC-ul la mate și avem probleme la evaluarea națională….
De 20 de ani predau, însă după câțiva ani petrecuți la facultatea de Matematică, am intrat pe acest segment de nișă, al celor care pleacă în afara țării și practic m-am specializat în a preda materia pentru aceste examene.
Am avut elevi din toate școlile particulare din București, am și acum și practic am decis să fac din asta un mic business, am un PFA și astfel încerc să-i ajut pe toți, din toate domeniile, să treacă aceste examene.
Adică dați meditații pe factură și chitanță?
Pe bon fiscal 😀.
De ce vă trebuia un PFA?
Pentru că, în primul rând vreau să lucrez corect, nu la negru. Așa consider că este frumos și cinstit.
De ce școală particulară? Nu vă găseați sensul în a preda în sistemul public?
Nu neapărat. Eram asistent la Facultatea de matematică și la un moment dat am vrut să iau câteva ore în plus la o școală particulară. A venit cineva la catedra de matematică a facultății și a întrebat cine dorește să susțină câteva ore la o școală particulară, pentru că plecase profesorul de acolo și era nevoie. Am ales să merg eu și din aceste două ore, s-au făcut mult mai multe și tot așa.
Ideea este că au venit la noi pentru că aveau nevoie pe statistică de cineva, iar doctoratul meu este în matematică, cu specialitatea statistică. În sistemul românesc nu sunt foarte mulți profesori care lucrează cu așa ceva, pentru că statistica nu se studiază în școală, în liceele românești. Eu am avut norocul că am făcut școala în limba engleză la facultatea de Matematică și astfel am făcut foarte multă statistică.
În sistemul privat, pe lângă examenul de matematică pe care îl dau înafară, studiază și statistică. Astfel că aveau nevoie de unul dintre acei foarte puțini profesori care puteau preda și această materie de nișă.
Aș vrea să vă cunosc povestea mai în detaliu. Sunteți bucureșteancă?
Nu, sunt din Moroieni, Dâmbovița, o localitate aproape de Pucioasa și Sinaia, dacă știți zona.
Știu zona și mai știu că școlile din zonă sunt de fapt destul de vulnerabile atunci când vine vorba de actul educațional, lipsindu-le extrem de multe dotări pentru elevi…
Așa este. Eu am plecat de mult, din 1997, dar mă reîntorc mereu în vizită la părinți.
Acolo am făcut și eu școala primară și gimnazială, apoi liceul la Fieni, care a fost o rampă de lansare spre ceea ce mi-am dorit.
Oricum, mi-am dorit de mică să fiu profesoară de matematică, iar visul meu a culminat cu un doctorat în matematică.
Erați tocilară?
Nu, nu pot să spun că eram tocilară, dar mi-a plăcut matematica mult de tot.
Ce înseamnă că vă plăcea matematica? Mâncați Gazeta matematică pe pâine? 😀
Da, lucram foarte mult din toate culegerile. Profesoara mea de acolo, de la țară, mi-a insuflat dragostea pentru matematică. Apoi, cu timpul, am mers spre acest domeniu și mi s-a părut extrem de interesant să fac matematică în limba engleză. Mi se părea foarte interesant să studiez teoremele în limba engleză, mai ales că urmăream Dallas pe vremea aia, și era ceva wow să vorbești și să studiezi în engleză 😀
Erau toți impresionați de faptul că studiam în engleză, iar mie asta îmi plăcea, așa că nu puteam să aleg ceva mai interesant.
Ce meserie au părinții?
Mama e asistentă medicală și tata e maistru electrician, dar nu au treabă cu matematica. În familie nu este cineva care a făcut matematică, nici măcar o rudă mai îndepărtată. Pur și simplu mi-a plăcut și de aici am continuat în acest domeniu, nu a fost ceva legat de ceilalți.
Georgiana Popovici în liceu, împreună cu colegele de clasă
Să vă placă atât de tare încât să mergeți până acolo încât să studiați matematica în limba engleză, mie îmi sună a copil supradotat 😀
Nu este chiar imposibil, să știți 😀 E cu multă muncă, seriozitate, devotament pentru că dacă mă uit în spate, îmi dau seama că am muncit foarte mult.
Și de ce un copil ar munci atât de mult, ar fi atât de serios și atât de devotat, când sunt o mulțime de alte distracții?
La momentul acela am vrut să-mi depășesc oarecum condiția, iar faptul că mergeam la Universitate la București, unde nu mergea oricine – din promoția mea nu au dat foarte mulți la facultate – mi se părea foarte, foarte interesant. Culmea e că la 44 de ani, cât am acum, vreau să mă întorc înapoi. 😀 Am un proiect în cap, să reiterez o școală, numită pe vremuri „Școală de fete”. Proiectul este de fapt să deschid o școală acolo, într-o zonă retrasă pentru că lumea se îndreaptă către mediul rural.
O școală privată?
Da, pentru că așa cum ați spus și dumneavoastră, în Dâmbovița, educația e mai precară și e nevoie. Dar nu acum, ci mai pe la sfârșitul carierei.
Educația poate că e mai precară, dar dacă ne gândim la resursele oamenilor?
Știu ce spuneți. Dacă vă uitați puțin în țară, peste tot sunt școli particulare, mai puțin în Dâmbovița, e singura zonă care nu are un centru privat. Sunt mulți prieteni de-ai mei și am auzit că și alții și-ar dori să-și ducă copiii la un centru privat, să studieze.
Georgiana Popovici alături de tatăl ei
Deci acesta e visul de sfârșit de carieră? Majoritatea dintre noi așteptăm pensia, dumneavoastră aveți un business de construit la sfârșit de carieră?
Da, de ce nu 😀
Dar ce înseamnă asta că de mică visați să fiți profesoară de matematică, nu de altceva?
Nu știu, pur și simplu asta îmi doream. Îmi plăcea să am catalog, să pun note, să predau… 😀
Și când s-a articulat dorința asta, când s-a concretizat?
Din clasa a V-a am ales meseria asta și apoi nu mi-a mai ieșit din cap. În plus, de câte ori le explicam colegilor mei anumite exerciții, ei îmi spuneau că le explic mai bine decât profesorul de la clasă. Probabil aveam această vocație de orator și de dascăl. De fapt, eu vreau să reiterez ideea aceea de Domnul Trandafir, care e plăcut de copii și în același timp poate să le ofere copiilor cele mai bune cunoștințe. Am o metodă personală, inedită de predare, care mă ajută ca elevii să mă placă și să înțeleagă tot ceea ce le predau.
Revenim la ziua de azi. Să vorbim despre aceste tipuri de bacalaureat internațional, deoarece sunt convinsă că foarte mulți copii sunt interesați 😀
Este vorba o dată de SAT, care este la modă. Am observat că în ultimul an am fost foarte căutată pentru acest test pentru că nu mai este cerut doar de universitățile din America, ci și din alte țări ale Europei. Foarte mulți elevi se îndreaptă spre Bocconi, în Italia, unde SAT face parte din ecuația admiterii la universitate. Matematica pentru SAT dezvoltă logica, gândirea critică, analiza, time managementul, lucru care în școala românească nu se practică. Elevii noștri sunt cu calcule peste calcule, cu un time management defectuos, nu pot vedea în perspectivă, sunt cu gândire șablonată.
Aceste facultăți care cer SAT-ul nu admit și cu bacalaureatul nostru, tradițional?
Ba da, dar este un bonus să ai acest SAT. Au și examenele lor aceste facultăți, dar SAT-ul atârnă foarte mult în procesul de admitere.
Și celălalt tip de bacalaureat?
Este A Level, care acum e adoptat și în Olanda. După ieșirea din UE, prețurile la universitățile din Marea Britanie au crescut foarte mult, astfel că, foarte mulți elevi de-ai noștri aleg azi Olanda. Este un examen format din matematică și statistică sau matematică și mecanică. Eu predau doar matematică și statistică. Nu este un examen ușor, are mai mult metode aplicate față de școala românească și unii dintre elevii care provin din sistemul public întâmpină greutăți în a traduce problema. După ce le explic, înțeleg foarte bine.
Georgiana Popovici cu mama ei
Pe lângă matematică mai dau și alte materii, nu?
Da, sigur.
Apropo de statistică: care e rata de promovabilitate a elevilor meditați de dumneavoastră la aceste examene internaționale?
E undeva la 90%. Statistica nu e o materie ușoară, dar cu anumite explicații, oamenii înțeleg. Problema este că oamenii nu prea învață 😀. Ei ajung de obicei la mine atunci când au mare nevoie: „Mai am două luni, vreți să mă treceți prin materie? Că la școală nu prea am înțeles. Nu am fost atent”. Acum chiar de asta sunt foarte ocupată în ultima vreme că au venit toți.
Noroc că au părinții bani pentru neatenția lor 😀
Asta e partea lor, eu doar încerc să-i ajut 😀
Sunt scumpe orele de meditație la dumneavoastră?
Nu știu să zic dacă da sau nu. Pentru faptul că sunt în engleză și predau matematică și statistică de nișă, elevii plătesc 300 de lei pentru două ore. Cu bon fiscal.
Ce zic colegii dumneavoastră de catedră că stricați piața așa cu bon fiscal? 😀
Eu plătesc taxe la ANAF, poate ei o strică pentru faptul că nu dau taxe la ANAF 😀. Probabil că nu mă plac foarte mult, dar nu am concurență 😀
Georgiana Popovici, fotografia de pe diploma de bacalaureat
Cu câți elevi faceți o dată?
Depinde de nivel, de cerințe… la început cu doi, trei, apoi cu cinci, șase.
Și dumneavoastră când vă mai rămâne timp liber?
Am toată vara liberă, de Crăciun și în weekend am câteva ore libere 😀 Îmi place foarte mult ce fac și eu sunt foarte fericită cu asta. Lucrez că-mi place, nu că trebuie.
Cu pregătirea dumneavoastră nu ar fi fost mai convenabil să plecați din țară?
Nu, pentru că eu sunt foarte apropiată de părinții mei, îmi place viața mea de aici și nu aș putea niciodată să plec. Am fost în afară, m-am plimbat, dar tot aici mă văd trăind.
© Copyright 2021 Georgiana Popovici - Logo1.ro